joi, 11 decembrie 2014

O, brad frumos!

În ultima vreme, mă tot plâng că nu am timp, dar cel mai mult stare, chef de a mai face ceva după serviciu. Nu ştiu dacă are legatură cu vremea sau pur şi simplu am intrat în starea asta şi mă complac în ea. Nici orele de somn parcă nu-mi mai ajung şi abia aştept să vină sfârşitul de săptămână să pot dormi mai mult şi să mă pot apuca şi de treburile casnice, dar să şi ies cu soţul meu, cu prietenii noştri, cu fetele. Şi totuşi, când începi să te relaxezi, realizezi că e duminică la amiază şi trebuie să te pregăteşti pentru săptămână ce urmează. Uff, cine-o fi inventat week-end-ul de doar două zile...
Aseară, însă, am reuşit să ies din acest "ritm". După ce m-am bucurat de o ciocolată caldă cu fetele la un local tare drăgut de la Universitate, Caredy Kitchen, dar cu un ospătar foarte neprofesionist, şi ne-am plimbat prin Piaţa de Crăciun, am ajuns acasă cu multă energie şi, poate inspirată de spiritul de sărbătoare al pieţei, cu dorinţa de a împodobi bradul.
Aşa că, în jur de 11 seara, eram foarte încântată să scot la lumină bradul, globurile, instalaţia şi toate celelalte podoabe. Da, noi avem brad artificial! Iarna aceasta este a cincea, de când acest brăduţ ne umple casa de lumini colorate, de veselie, de când este martor la momentele noastre de sărbatoare, de dragoste, martorul cadourilor de la Moş Crăciun.
Până să plec la facultate, nu concepeam ca părinţii mei să cumpere de Crăciun un altfel de brad, decât cel natural. Şi eu, ca mulţi alţii de-acum, spuneam că trebuie să miroasă în casă a brad, că un brad artificial nu ar avea acelaşi farmec. Însă, acum văd altfel lucrurile. Nu consider că, pentru fericirea de doar câteva săptămâni, ar trebui tăiaţi brazii, care oricum au preţuri din ce în ce mai mari, de am văzut că au început să fie vânduţi şi în rate şi tot nu se dau toţi. Aşa că mulţi brazi tăiaţi nu ajung în casele oamenilor, ci se transformă în lemne de pus pe foc sau pur şi simplu sunt abandonaţi. Un final tare nefericit pentru pădurile noastre, pentru săracii brazi care le trebuie mult timp să ajungă "buni de tăiat".  Pentru cei care îşi doresc totuşi să simtă mirosul de brad, îşi pot decora casa cu aranjamente din crenguţe pentru mesele în familie sau coroniţe de uşă. Sunt atât de multe locuri de unde pot fi achiziţionate sau vi le puteţi face chiar voi. Eu, sigur, îmi voi face nişte coroniţe. Însă, pentru cei fără timp sau cu lipsă de inspiraţie, puteţi vizita https://www.facebook.com/ChicFleurs . 
Noi ne-am ataşat de brăduţul nostru, poate şi pentru că a venit la noi în casă de la începutul relaţiei noastre şi a devenit o valoare sentimentală. Dacă înainte se obişnuia să se împodobeasca bradul în seara de Ajun, mie îmi place să fie prezent mai din timp, să mă pot bucura mai mult de el, să-mi petrec serile uitându-ma la jocurile colorate ale instalaţiei, ba chiar am învăţat şi toate melodiile ei. Trebuie să recunosc că îmi place atât de mult să-l am aproape, încât, uneori, apucă şi Ziua Îndrăgostiţilor :D. 
Aşadar, după mai bine de o oră şi jumătate (am întâmpinat ceva dificultăţi cu suportul lui), am reuşit să terminăm de împodobit şi să ne bucurăm de brăduţul nostru frumos şi drag :). Acum, decorul e numai bun de stat în casă, lânga el, cu o ciocolată caldă sau un ceai, nişte filme de sezon sau colinde.
Voi ce brad preferaţi şi în ce stadiu sunteţi cu el?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu